Blog

p12-fazio-god-a-20150101

Te iubește Regele

Niciun comentariu

Nu-i mult de când ne întorceam de la București. Cum capitala e un pic mai avară și vinde mâncarea mai scump, am hotărât să mâncăm la o benzinărie de pe autostradă — nu-i spun numele pentru că unii ar putea crede că fac reclamă companiei OMV. Nu-i fac. Dimpotrivă, alături de capitală, intră în categoria “profitori”.

De câteva zile terminasem de înregistrat piesa “Lăngă Tine”, așa că o fredonam destul de des. Așteptând mâncarea, mă gândeam să verific mașina. Am ieșit fredonând “Lângă Tine e mai bine decât oriunde aș fi”, timp în care treceam printre oameni de vârsta mea. Una dintre fetele care făcea o țigară să se micșoreze a început să râdă. I s-au alăturat și ceilalți trei. Mi-am continuat cântecul în timp ce-i priveam. După ce m-am uitat la roata dreaptă din față, care scârțâia înainte să oprim, am apucat drumul de întoarcere spre aceeași ușă.

Eram aproape să străbat “norul de nicotină” când cineva a început să cânte: “te iubește regele tău” pe un stil manelistic 100% privindu-mă și având fruntea întinsă – semn a bună dispoziție. Era aceeași fată care râsese când ieșisem. Am zâmbit, m-am așezat și mi-am văzut de farfurie.

Mâncam și gândeam. Da, am putut să fac două lucruri grele deodată. Deși fusesem la o biserică în seara aia și ascultasem niște sfaturi bune bazate pe cuvintele lui Dumnezeu, maneaua aia prost interpretată de o fată care m-a luat la “mișto” a fost cel mai bun lucru pe care l-am auzit. Fără să știe, domnișoara mi-a spus un adevăr super-tare: “Mă iubește Regele meu”.

Înțeleg că Dumnezeu folosește inclusiv situațiile jenante din viață ca să ne arate lucruri extraordinare.

Au râs de Noe când lucra la barca lui, dar nu știau că era scăparea în fața prăpădului acvatic.
Frații lui Iosif și Doamna Potifar au căutat să joace murdar și să scape de el, dar n-au știut că doar pregăteau încununarea lui.
Nu se aștepta nimic de la Ehud, dar nimeni n-a știut că o să ajungă conducător în Israel.
Își bătea joc Mical de bărbatu-său David când a văzut că rupea “ringul de dans” improvizat pe străzile din cetate, dar nu știa că David nu mai putea de bucurie văzând ce făcea Dumnezeu sub ochii lui.
Au râs de Daniel când l-au aruncat în groapa aia cu “leuți” înfometați, dar n-au știut că ăla o să fie felul în care va ajunge și mai mare.
Au râs de Fiul lui Dumnezeu când stătea pe cruce, dar nu știau că era singurul fel prin care mai puteau trăi oamenii.
Au crezut că opresc răspândirea credinței în Dumnezeu dacă îl închideau pe Pavel, dar nu știau că mai degrabă o ajutau, pentru că suferința face oamenii mai puternici și-i adună mai ușor.

Îți amintesc: Te iubește Regele!

Adauga comentariu