Blog

origami-shirt-tie-gift

Daruri Ascunse

Niciun comentariu

Sunt două întâmplări care m-au marcat, ambele petrecute în timpul liceului. Le-am amintit de curând într-o biserică în București și m-a surprins tare efectul lor. Dar, mai întâi, contextul.

Pentru că n-am avut prea multe posibilități ca familie, n-am avut cele mai bune haine. Bucuria mea și a celor mai mici decât mine era să îi vedem pe frații noștri mai mari crescând, pentru că știam că o să le rămână mici hainele și că le vom purta noi. Părinții au muncit, ne-au dat ce-au avut mai bun și au sacrificat totul pentru noi, așa că nu pot decât să mă aplec și să le pup mâinile, dar știu că în copilărie mi-aș fi dorit să avem mai mult.

Un frate pe care îl cinstesc m-a întrebat odată de ce nu îmi iau și eu costum când vin la biserică. N-am știut ce să îi răspund, pentru că nu mi-era la îndemână să spun că n-am unul, așa că am tăcut. Sigur nu știa că am trăit 3 zile cu 15 bani, mâncând de pe la colegii din cămin, pentru că acasă era o perioadă mai proastă pe partea cu fondul monetar, ca să zic așa.

Altădată, o soră din biserică a venit la mine trimisă de o altă soră. Mi-a întins două cămăși și mi-a zis că sunt în numele Domnului. Am întrebat de la cine sunt, dar a zis că cine le-a oferit nu voia să se știe. Una era mai groasă (perfectă iarna), iar cealaltă mai subțire. Încă o mai am, și arată bine după mai mult de 10 ani.

Întâlnisem, deci, două tipuri de oameni. Unul dintre ei mi-a cerut fără să am, iar celălalt mi-a dat fără să cer. Îi respect pe ambii, dar sora mi-e la inimă, deși, nici în ziua de azi nu știu cine e.

În dimineața Dumincii trecute le spuneam fraților ce mult a însemnat facerea de bine și ce efect îndelungat a avut și încă mai are.

Seara, persoana care ne-a chemat (lider și îndrumător al tinerilor) m-a luat puțin deoparte cu gând să-mi împărtășească ceva. Cu puțin timp înainte, un frate a mers la el și i-a dat două perechi de blugi. “Dă-le unui tânăr care are nevoie, dar să nu-i spui de unde sunt!”, i-a spus. Entuziasm și zâmbete pe mine.

Binele făcut în ascuns e văzut de Dumnezeu, cel care știe. El nu lasă nimic nerăsplătit. Începe de pe Pământ și continuă în Cer. “E mai ferice să dai decât să primești” îmi vine în minte. E fain să primești ceva, dar mai mare lucru e să oferi și să o faci cu bucurie în suflet, ca pentru Dumnezeu. Mai mult face să dai fără să ceri nimic în schimb, decât să ceri de unde s-ar putea să nu fie…

Adauga comentariu